Bizamsterdam, un eveniment excelent (I)

Dupa cum stiti, weekendul trecut am fost cu echipa Revistei Biz la Amsterdam, pentru a participa la High Impact Friends. Initial am fost un pic sceptic, nu-i cunosteam pe toti participantii atat de mult pe cat mi-as fi dorit, si ma gandeam ca se vor face bisericute sau fiecare cu mamica lui. Am fost extrem de placut surprins cand am vazut cat de bine inchegat a fost grupul chiar din prima seara, cea petrecuta in Bucuresti. A fost singurul eveniment la care, atunci cand am povestit prietenilor despre el, n-am putut spune “daca nu era Xulescu, ar fi fost mult mai fain”.

Daca ar fi sa povestesc totul intr-un singur articol, sunt convins ca nu l-ar citi nimeni din cauza ca este mult prea lung. Prin urmare il voi imparti in cateva bucati pentru a putea fi digerat mai usor de catre cei care-l citesc.
In aceasta prima parte voi vorbi despre scopul acestei intalniri dintre bloggeri si firme.

Personajele

foto

Bloggerii chemati la intalnire, pe langa mine, au fost: Cristi Manafu, Andrei Crivat, Alexandru Negrea, Victor Kapra, Radu Bazavan, Cristian China-Birta, Vlad Petreanu, Dragos Stanca si Cristi Sutu.
Firmele: Ursus, Danone, KLM, Recolamp, The Group si Grafica si Tipar.
Din partea revistei Biz: Marta Usurelu, Gabriel Barliga, Alexandru Ardelean si Vali Mirea

Prezentarile

La Bizamsterdam, in prima zi, ne-am prezentat fiecare. A zis toata lumea ce-a avut de zis si apoi s-a discutat despre campanii pe bloguri, campanii bune si campanii mai putin bune. Campania cu berea Desperados a fost in prim plan si, din cate am observat, nu toata lumea a fost multumita de desfasurarea ei. A fost o campanie buna, indrazneata, dar cica petrecerea nu a avut efectul dorit. La petrecere a fost foarte multa lume, a fost inghesuiala si, cel mai nasol, la un moment dat nu s-a mai permis intrarea nici celor cu invitatii. Prin urmare, bloggerii care au dat invitatii s-au facut un pic de cacao. Nu critic, e doar un lucru de notat si incercat sa nu se mai repete.

Dezbaterile

Ziua de sambata a fost rezervata pentru discutii in grup si “one on one” – bloggerii cu firmele. Aici a venit vorba despre agentii si relatiile lor cu clientii si cu bloggerii, campanii, ce se poate face, ce nu se poate face, cum se poate face, de ce ar trebui sa se faca si asa mai departe.

Parerea mea

Ei bine, parerea mea e ca e o problema cu comunicarea atunci cand intervin agentiile.

In primul rand, nimeni nu stie ce si cum cu cititorii mai bine decat bloggerul ai carui cititori sunt (nu ma refer la prostit cititorii, ci la rezonat cu ei). El e singurul care stie cine-l citeste, cine-i comenteaza, cum ii comenteaza, ce ii comenteaza, cum trebuie sa scrie si asa mai departe. Agentiile si clientii, in general, vor cifre. Atat.

“Cati vizitatori si cate afisari ai?”

Acesta este primul lucru pe care-l aude un blogger atunci cand vorbeste cu o agentie sau cu un client. Dar nimeni nu sta sa intrebe bloggerul si altceva. Facem campanie, un banner si doua-trei articole, am dat banul si ne-am spalat pe maini. Unii vor feedback, majoritatea nu. Si aici este marea problema pe care o vad eu, faptul ca bloggerul este considerat un fel de stalp pe care pune clientul un afis.

Ei bine, nu-i asa. Bloggerul are si el interesul sa vanda marfa clientului. Logica e simpla: campania respectiva are un succes neasteptat, bloggerul isi ia banii, primeste multumiri si, la urmatoarea campanie, e in capul listei. Asa e corect, nu?

Totusi, nu-i chiar asa. Agentiile vin cu idei la clienti, clientul le accepta sau nu, iar bloggerul e folosit, asa cum spuneam mai sus, pe post de vitrina in care prinzi un poster cu banda adeziva. Nimeni nu-l intreaba daca are vreo idee, nimeni nu-l intreaba daca are cititori in target, campania se face, bloggerul isi ia banii, agentia isi ia banii, iar clientii vad ca-i cam slab cu impactul. Si e normal asa, pentru ca e absolut inutil sa faci campanie la motostivuitoare pe un blog de mamica sau pe un blog culinar. Dar ce mai conteaza? Are trafic? Are! Deci facem.

Facand asa, clientii isi pierd increderea in puterea blogurilor si, inevitabil, blogosfera va avea de suferit. Solutii sunt cate vrei, trebuie doar sa se vrea.

Nu zic, asa cum s-a discutat, ca agentiile sa fie scoase din ecuatie, iar clientii sa discute direct cu bloggerii. Sa fim seriosi, sunt convins ca si la Bizamsterdam au venit cativa reprezentanti ale firmelor care nu stiau cine-i Crivat, Visurat, Groparu etc. Nu stiau pentru ca e mai simplu sa angajezi o agentie decat sa stai la povesti cu cateva zeci sau sute de bloggeri.

Aici intervine agentia. Preia contractul, vede ce si cum si selecteaza bloggerii. Agentia, cel putin, ar trebui sa stie cu cine sta de vorba si ar trebui sa nu ofere doar un varf de trafic si de afisari, ci ceva mai mult. Agentia ar trebui sa intrebe si bloggerul respectiv: “Bai acesta, tu cum crezi c-ar merge asta la tine pe blog?”

Daca agentia-ti vine din start cu “Auzi, un banner si trei articole, X sute de euro. Iti convine?”, atunci bloggerul zice da (daca pretul e corect) si iese aproape nimic. Dar daca implici un pic si bloggerul in campanie, atunci se schimba un pic treaba. Se simte si bloggerul important, isi da mai multa silinta, vine si el cu ceva idei si campania are succes. Da, are succes pentru ca si bloggerii au idei. Nu ai cum sa rezisti atat in topuri daca esti stupid cu spume…

In concluzie, pentru o viata mai buna, hai sa ascultam si bloggerii atunci cand vine vorba despre o campanie. Cine stie, poate nu-s chiar atat de prosti, fomisti si lenesi, ci chiar vor sa se implice si sa vina cu idei. Hai sa nu-i mai cerem articolul la aprobat si sa nu-l modificam pana arata ca un comunicat de presa penibil (aviz celor interesati, eu nu mai dau articole la aprobat. Ori iese publicat de mine sub semnatura mea, ori il scrii tu si ti-l public in citat cu sursa. E atat de simplu.). Hai sa-l intrebam cam cum ar percepe cititorii lui un mesaj si cam cum l-ar prezenta.

Cu alte cuvinte, hai sa discutam si cu bloggerul, nu sa-l consideram un perete pe care apar, pe bani, ce afise vrem noi, afise care au sau nu un efect.

Concluzie

Am invatat o multime de lucruri din aceasta intalnire, poate mai multe decat la majoritatea acestui tip de intalniri la care am participat. Nimeni nu s-a dat mai rotund decat este si au renuntat la cateva secrete pentru a arata tuturor dorinta de colaborare. A fost, asa cum am mai spus, unul dintre cele mai educative si, in acelasi timp, distractive evenimente la care am participat. Ma bucur ca am avut ocazia si ii multumesc inca o data Martei pentru faptul ca m-a invitat.

Abia astept editia urmatoare care, din cate am inteles, se va numi bizibiza.