Redescopera Romania pe doua roti: Braila

Braila ne-a surprins. In primul rand pentru ca, asa cum spune povestea, in Braila nu te poti rataci. A nimerit-o orbul, o nimeresti si tu (in principiu pentru ca toate strazile duc la Dunare). Ei bine, nu-i adevarata povestea. Noi ne-am ratacit azi in Braila de doua ori… Dar am trecut peste si am descoperit drumul bun cu ajutorul lui Dan, omul care a mobilizat presa si autoritatile pentru venirea noastra si care a plecat brusc inainte sa facem o poza si cu el…

Am ajuns la CJ si acolo ne asteptau vreo sapte oameni din presa. Cu ei am urcat in biroul secretarului general al Consiliului Judetean Braila, Nicu Filote.

Am stat la povesti, i-am spus ce facem, ce vrem sa obtinem si prin ce-am trecut. Stampila am obtinut-o la fel de usor pe cum obtii un raspuns la “Buna ziua”. Tot el ne-a pus la dispozitie un sofer care sa ne plimbe prin Braila, dar am refuzat pentru ca gasisem deja un ghid (care nu era platit din bani publici) care se oferise sa ne arate Braila.

De la CJ am mers la Prefectura. Acolo ne-am intalnit cu Dumitru Popa, prefectul de Braila, care dorea sa ne cunoasca. Am stat si cu el un pic la povesti (aceleasi povesti), ni s-au facut poze si am plecat mai departe.

Apoi ne-am intalnit cu Florin, omul care ne-a plimbat prin Braila.

Si eu, si Robert am fost impresionati de cate parcuri, copaci si verdeata are Braila. Am nimerit orasul intr-un moment delicat, ni s-a explicat. Se lucreaza cu drag si spor in tot orasul ca na, vin alegerile. In schimb orasul e foarte frumos si are foarte multe locuri de vizitat. Muzeul Panait Istrati, muzeul din monument, ceasul, fostul port turcesc etc. Noi am mers sa vedem Castelul de Apa (se pare ca tragem la apa, o fi de la caldura) pentru ca are o poveste foarte interesanta.

Castelul de Apa a fost construit la 1868 si alimenta cu apa tot orasul Braila. Apa se pompa pana sus si, de acolo, prin cadere alimenta toate locuintele brailene. A functionat apoi pe post de clopotnita care anunta dezastre (inundatii, incendii etc.). Apoi au venit comunistii. Castelul de Apa a fost in posesia Primariei si dupa revolutie, pana cand s-au facut niste romanisme clasice si a ajuns in posesia cunoscutului interlop om de afaceri Chelu (ati auzit de el la televizor chiar de curand, ceva cu DNA, ministri etc).

Ce-i si mai interesant despre Castelul de Apa e alta treaba. Castelul de Apa avea, prin anii 1990, la parter o berarie, o cofetarie la primul etaj, un restaurant la al doilea etaj si un bar rotitor la ultimul etaj. A fost primul bar rotitor din Europa si cel mai inalt. Apoi s-a construit cel din Galati care este si mai inalt. Din nefericire, de barul rotitor din Galati am aflat cand eram in Braila. In fine.

Problema Castelului de Apa este alta. Cat timp a stat in posesia lui Chelu, acesta atragea turisti, localnici si era in perfecta stare. Dupa ce Primaria Braila l-a castigat in instanta si l-a inchis, acesta este in paragina. “Nu sunt bani pentru restaurare, trebuie facuta o expertiza etc.”, sunt textele binecunoscute.

Nu vreau sa-i tin partea “omului de afaceri”, dar oare nu era mai bine sa-l cedeze cuiva care are bani si de expertiza, si de restaurare si care-l poate reintroduce in circuit si poate plati taxe la bugetul local pentru asta? Inteleg ca suntem o tara saraca, de 19 zile vad asta si voi mai vedea pentru inca vreo 30. Inteleg ca nu sunt bani pentru restaurari si amenajari. Dar daca unii au si vor sa faca, de ce nu sunt lasati? Preferam sa vizitam ruine in loc sa salvam cu bani privati ce se poate inca salva? Numa’ zic…

Cum am spus mai sus, Braila este un oras foarte frumos, numarul spatiilor verzi ne-a impresionat, si destul de bine promovat (pacat ca tiganii fac legea acolo). Se vede ca si conducatorii isi dau silinta (nu-i spal, stiu si eu ca ne-au intampinat pentru imagine si pentru ca vin alegerile, dar prefer sa aud balarii politicianiste in loc sa ma enervez cu un idiot de functionar public care n-are chef sa puna o stampila) si organizeaza tot felul de evenimente si sunt deschisi atunci cand vine vorba de promovare. Din nefericire, noi nu doream sa vizitam parcul central pe care-l vede toata lumea ci vroiam sa aflam povesti si obiective pe care nu le stie multa lume.

Tot in Braila am auzit, de la Florin, cea mai tare chestie: “Uite Mall-ul din Braila. Are si cinematograf! A venit timpul sa mai vina si galatenii la noi, ca noi am fost destul la ei la McDonalds. Acum noi avem si KFC!”. Asa mi-am adus aminte de vremea in care albaiulienii veneau la McDonalds-ul de la Deva pentru ca n-aveau la ei in oras. La muzeu sau la cetate n-ar veni unu’, dar la McDonalds sau KFC…

Am plecat din Braila catre Buzau. A fost cel mai greu drum de pana acum. Ne-a epuizat maxim, inca nu stiu cum de mai am putere sa scriu. Cand am ajuns in Buzau imi venea sa cobor si sa pup asfaltul de bucurie ca am ajuns vii (la “intregi” nu ma gandeam) la destinatie.

Peste 100 de kilometri am avut soarele exact in fata si nu vedeam aproape nimic. Pe langa soare, tot in fata am avut si cei mai cretini soferi din Romania. Nu erau doar din Braila sau Buzau, am vazut numere din toata tara. Galati, Bucuresti, Brasov, Sibiu etc.

Am trecut milimetric pe langa moarte de cel putin zece ori, am iesit pe camp pentru ca TIR-ul de Bucuresti sa poata depasi un microbuz, era sa sarim de pe motoare pentru ca niste cocalari de Galati (bmw cu manele la maxim si cu mainile scoase pe geam pentru ca aerul conditionat consuma benzina) s-au gandit ca vor sa ajunga in cinci minute la Buzau si, dupa ce au intrat in depasire, si-au dat seama ca si TIR-ul de Gorj care depasea pe contrasens vrea sa ajunga tot in cinci minute la Braila, prin urmare au tras dreapta. Noi eram in dreapta…

E clar ca pana acum am avut noroc, mai ales ca nu realizam de ce ma felicita toata lumea pentru curaj… 3900 de kilometri fara incidente am strabatut pana acum. Mai avem vreo 7000 si sper sa fie la fel. Nu la fel ca azi, ca nici norocul asta nu tine la nesfarsit.

Speram sa terminam turul acesta cel putin vii.

Maine luam stampila din Buzau si plecam catre focurile vii. Apoi mergem pe traseul Ramnicul Sarat – Focsani – Bacau. La Bacau vom innopta (poate ne gaseste Contrasens ceva cazare ieftina si ne spune ce trebuie sa vizitam prin zona), iar joi ajungem la Vaslui. Acolo ne asteapta Sorin Grumazescu care si-a facut deja o lista cu ce trebuie sa vedem.

“Redescopera Romania pe doua roti” este un proiect www.visurat.ro si Petrom, sustinut de Microsoft Internet Explorer 9, Romtelecom, Autozone si Panasonic. Parteneri media: Trilulilu.ro, Top Gear si Realitatea.net.