Si bogatii plang

Scris de Sebastian Bargau

Acum vreo doi ani, poate trei, am asistat la o scena care m-a binedispus vreo saptamana, daca nu chiar mai mult. Si mi-am adus aminte de ea ieri, dupa ce Denisa mi-a aratat niste poze cu cocalarisme pentru prostii cu bani.

Fusesem invitat de un prieten cu bani (multi, multi bani) la un fel de chef exclusivist. Tipul care m-a invitat este un om foarte decent care si-a facut singur banii, fara spagi, fara smecherii, doar muncind si gandind. Prin urmare nu m-a mirat nici faptul ca avea masina foarte scumpa, nici costum de jde mii de euro si nici altceva. La cati bani avea, isi permitea un anume lux. Plus ca mi-a explicat si faptul ca acel lux este uneori necesar. Dar asta va explic mai tarziu.

La acel chef apare si un gigel. Nu-l stiam, nu-l vazusem in viata mea, nu era din cercul meu de cunostinte si nici nu cred ca va fi. Cand l-a vazut cel care ma chemase acolo, a dat ochii peste cap si mi-a zis:
“Off, iar a venit impresionistul asta, ‘tu’l in gura de cocalar!”
Apoi mi-a povestit, pe scurt, ce era cu respectivul. Era un pulete, un semianalfabet pe care-l tinea taticul in puf. Nu facuse un ban in viata lui si nici in stare sa faca vreun leu nu era capabil. In schimb, la cheltuit banii babacului era primul. Prietenul meu incerca sa-l evite pe cat de mult posibil pentru ca il cam mancau palmele sa-l faca de rahat in fata tuturor si nu dorea asta pentru ca era prieten cu tac’su leprei. L-a evitat cat a putut, dar n-a reusit.

La un moment dat, discutam cu tipul care ma invitase si cu inca doi prieteni de-ai lui despre telefoane mobile. Nu laudam nici o firma, nici un sistem de operare, ci pur si simplu discutam despre telefoane mobile. La un moment dat venise vorba despre Android si vorbeam despre avantajele lui. Si atunci apare cocalarul. Nu stiu de unde venise, nu stiu cum a facut, dar se pare ca prinsese ceva din discutie. Se baga intre noi, isi scoate iPhone-ul si, aratandu-l, spune:
“Android e un cacat! Nu poti avea pe el asta!”

Pe ecranul telefonului era vestita aplicatie de 999.99$, “I am rich”. In conditiile in care doar 8 au fost vandute pana ca Apple sa o scoata din grila, e posibil sa fi fost pusa dupa un jailbreak, dar asta nu conteaza. Cocalarul trebuia sa se laude ca a dat 1000 de dolari pe o aplicatie care nu face nimic. In momentul ala a luat foc tipul cu care venisem. L-am vazut cum scoate flacari din ochi si se chinuie sa ramana calm. Si a reusit. S-a calmat, s-a uitat cum ranjea cocalarul, apoi si-a scos telefonul din buzunar si i-a spus:
“Da, ai dreptate… Pe Vertu asta de 25.000 de euro nu merge sa instalez nimic. Am aruncat banii aiurea… Cred ca-l vand si-mi iau iPhone de 300 de euro, ca merge aplicatia asta!”

Ceilalti doi cu care eram au inceput sa zambeasca si au scos si ei Vertu-urile din buzunare:
“Ai dreptate. iPhone-ul asta face toti banii. De ce naiba am dat atatea zeci de mii pe Vertu-urile astea cand puteam arata ca suntem bogati si cu un telefon de cateva sute de euro?”

Cocalarul s-a facut negru la fata, si-a bagat aifonu’ in buzunar si a plecat de la petrecere. Am aflat apoi, dupa ce prietenul respectiv a vorbit cu tatal cocalarului, ca s-a dus asta acasa, i-a povestit batranului prin ce umilinta a trecut si i-a cerut bani de Vertu. Batranul a ras si i-a spus ca-i da un loc de munca sa castige banii de Vertu. Cocalarul n-a acceptat, a ramas la iPhone cu aplicatia minune pe el si n-a mai trecut pe la chefurile unde s-ar fi facut de cacat, a ramas cu pitipoancele si pupincuristii lui.

Bun, trecand peste aceasta intamplare, eu inca nu inteleg care-i treaba cu cocalarismul asta. Inteleg sa iti cumperi un costum (sau mai multe) Armani de 10.000 de euro atunci cand iti permiti. Conteaza destul de mult acest lucru cand vorbim de faptul ca te duci la niste intalniri la care se vorbeste despre multi bani. Cand discutam de contracte in valoare de sute de milioane de euro, ma astept sa vii imbracat in Armani, nu in trening chinezesc si incaltat cu tenesi de Dragasani. Serios.

La fel de mult conteaza si un ceas scump, si un telefon scump, si o limuzina cu sofer (ca doar nu vii cu Loganul sau cu autobuzul) si niste pantofi eleganti. Asta cere eticheta, n-ai ce comenta. Daca te invita la negocieri Bill Gates, te duci in pantaloni scurti doar daca negocierile se tin pe terenul de golf sau de fotbal, si asta dupa ce jucati.

Nivelul de discutii se tine si atunci cand vezi cum a venit imbracat omul. Sincer sa fiu, daca eu vin imbracat de la Bigotti (dupa posibilitati) iar interlocutorul vine imbracat de la Dragonul Rosu, atunci parca nu ma mai trage inima sa discut despre o colaborare sau un contract de cateva zeci sau sute de mii de euro, nu?

Stiu, nu haina il face pe om. Dar il reprezinta. Prin urmare, hainele si unele obiecte de lux (ceas, telefon, masina) reprezinta un anumit statut social. Cand iti permiti. Cand nu-ti permiti acest lux devii un cocalar.

Dar nu tot timpul cand ai bani esti si laudat pentru luxul care ti-l permiti. Inteleg sa nu te stergi la fund cu hartie igienica de 2 lei bax-ul, dar nu inteleg sa te stergi cu hartie de 100 de dolari bucata. Inteleg sa nu bei Izvorul Minunilor ci Perrier, dar cand dai 2.000 de dolari pe o sticla de apa plata doar pentru ca sticla e batuta in cristale Jvarovschi (da, am scris la misto), atunci te consider un cocalar. Inteleg ca iti permiti doua kilograme de aur, dar cand le si porti la gat, atunci esti un cocalar.

Si da, cand ai aplicatia “I am rich” de 1000 de dolari pe un cacat de telefon de cateva sute de dolari, atunci esti un cocalar. De fapt, doar prin faptul ca incerci sa-ti arati bogatia celor care nu doresc sa vada asta, esti un cocalar.

Si, asa cum zice si titlul, din cand in cand si bogatii plang.

Duminica (36) Comentarii

Pe aceeaşi temă

36 Comments »

[...] Apple, aplicaţia costa 999 de dolari şi nu făcea nimic*. Am aflat despre ea de la Sebi [care a povestit cum a aflat el de aplicaţia asta], apoi am căutat pe Wikipedia informaţii. Se pare că [...]
Cocalarul e mai puțin cocalar față de ăla cu bășina lui de telefon care e mult mai bășină față de bășina aia de câteva sute de dolari. Dacă-l pui pe ritm de manea, o parte din articolul ăsta (secțiunea cu „duelul”) se potrivește perfect!

Pă turbosistem! Solooooooo!!!!!!!111111oneoneonone
Chiar ma uitam la Steve Jobs cum se imbraca, n-avea si el bani de niste pantofi macar, tot in “adidasii” aia rupturosi umbla… si seicii aia, poarta niste cearceafuri pe ei, se vede ca numai merge treaba cu petrolul.
@Serban: Ala cu Vertu nu umbla cu telefonul in mana sa se laude ce pizdos e el, asa cum o facea cocalarul cu aifonul si aplicatia minune. Aici e diferenta. Ala chiar isi permitea telefon de zeci de mii de euro, pe cand celalalt era un vierme care-si parazita parintii si primea ceva firmituri. Intelegi unde bat sau trebuie sa desenez?

@Ubercool: Steve Jobs a REINCEPUT sa se imbrace in adidasi DUPA ce a ajuns la un nivel financiar care-i permitea acest lucru. Daca ai fi vazut “Pirates of Silicon Valley”, ai fi remarcat ca, atunci cand si-a dat seama cum merge treaba, s-a barbierit, s-a tuns si s-a imbracat la costum si cravata, lasand slapii si blugii acasa atunci cand discuta afaceri. Cat despre seicii aia, ma abtin. La aia vorbim de religie, nu de altceva. Aia se imbraca toti asa, doar calitatea cearsafului si cacatul ala de pus pe cap conteaza. In rest au si ei cocalarii lor (asta in cazul in care nu-s toti asa), cu AUDI din argint sau mai stiu eu ce.
legat de produsele luxury, ma enerveaza ca se pun diamante pe orice prostie si lucrul ala devine automat scump, din cauza diamantelor (sau a metalelor pretioase, etc) nu din cauza ca e cel mai bun. din cauza asta nu inteleg telefonul Vertu, tehnologic e depasit dar e extrem de scump pentru ca e practic o bijuterie.
Cum de te invarti in asa cercuri, dar n-ai bani sa iti iei PC ca lumea sau trebuie sa stai dupa un sistem de sunet?
Faptul ca am fost la evenimente unde erau oameni cu afaceri de 500 de milioane de euro in spate nu inseamna ca sunt cumva prieten cu ei, asa ca nu iti face iluzii.
Plus ca oamenii au prostul obicei sa uite de unde au venit cand dau de bani, chiar presupunand prin absurd ca i-au facut cinstit.
Oamenii de calitate se uită după bun simț, bun gust și … calitate. Că doar nimeni nu-ți verifică eticheta la costum.
Asta nu se traduce automat în armaniii de zece mii sau ceas de douăzecii mii sau etc.
Poți foarte bine să ai un costum trăznet la o mie.
un articol bun iar comparatia intre vertu si iphone chiar a fost de kkt adica de ce toata lumea are impresia ca daca au un iphone in buzunar gata, sunt zei ))
Sa stii ca plang mult mai des decat ii vedem noi, muritorii de rand Fericirea, sanatatea si optimismul nu vin in acelasi timp cu banii.
Un astfel de gigel l-am întâlnit anul trecut la şcoală. Atunci era vorba de o aplicaţie pe care o are android, un fel de virtual dj – atunci a apărut el. El Cocalaro cu un aifon 3 care a deschis cica o aplicaţie tot de acel fel, însă mai “bună”
@maddy: la Vertu nu platesti telefonul cat platesti de fapt asta: http://us.vertu.com/vertu-concierge/
Bun, sa dai zeci de mii de euro pe un telefon doar pentru ca-ti permiti e la fel de idiot ca si cand iei o aplicatie de 1000 de euro. Sunt de acord ca in afaceri, daca ai ajuns la un anumit nivel, nu poti merge cu un costum de 100 de dolari. Ai de discutat cu clienti care iau in vedere SI IMBRACAMINTEA TA.

Partea proasta cu multi este ca incearca sa compenseze multe lipsuri prin haine scumpe sau prostii. Si eu cumpar haine ‘de firma’ din simplul motiv ca sunt durabile si de calitate. Dar asta nu inseamna ca dau 200 de euro pe o pereche de jeansi. Culmea este ca, tocmai din cauza stilului meu ‘sport’, multi se uita ciudat. Cum sa nu am pantofi cu tocuri (urasc chestiile astea si-i port exclusiv cand merg la o ‘ocazie’), cum sa nu am siraguri de bijuterii?

Imi amintesc cu amuzament anul in care am lucrat ca web designer la firma unei colege, inainte sa-mi fac propria afacere. Eu si ‘patroana’ eram mereu in haine ‘normale’, fata care facea curatenie venea de parca era cel putin director de multi-nationala. Cand intra asta in firma, ziceai ca a venit cine stie ce mare ‘scula’. iar eu si gagica de finanta totul, aratam ca doua proaste, pe langa ea.

Am norocul ca nu sunt obligata prin natura ‘profesiei’ sa fiu imbracata la 4 ace si fac tot posibilul sa ma simt bine in hainele mele. Imi permit haine de sute de euro, as putea cumpara posete scumpe si tot felul de alte chestii care sa demonstreze ca ‘am bani’. Dar e irelevant. Prefer sa-mi cheltuiesc banii calatorind, asta cand nu mai pun si la o parte, ca nu voi avea mereu 30 de ani si nici veniturile astea.

Da-mi permiti, Sebi, un spam, am scris o poliloghie mai lunga pe tema asta: http://dojoblog.ro/2011/11/23/a-ti-permite-vs-a-merita/
Care e scopul de a da 25 mii pe un telefon?

Pe un super-car hai ca inteleg… 300km/h, o siguranta mai mare in caz de accident, adrenalina etc… dar telefonul ala?
Mda, nu prea ai demonstrat nimic, decat ca ai fost inconjurat de snobi (nu imi place sa zic cocalar).
Ala cu iphone care a venit sa se laude e un prost, tipul cu Vertu e un alt prost (in ceea ce priveste chestia prezentata, cat despre afaceri, treaba lui, nu il cunosc).
A da 25 mii dolari pe un telefon care tehnic e mai prost decat unu de 300 cum afirmi tu, mi se pare o prostie fara margini.
Oricum articolul, de dragul literaturii, e tras putin de par, sau e tradus de pe undeva.
Pentru ca iphone la 300 dolari nu e decat in america la abonament.
In Romania in niciun caz, abia am reusit la prelungire de abonament, la vodafone sa iau unu cu 600 dolari.

Deci admir spiritul artistic, dar cam deformata realitatea.
@ vlad , maddy
vertu e un bussiness accesory , la fel ca , sa zicem un set de butoni rari , nu iti trebuie in mod deosebit , poate nu au nici o functie , pur si simplu fac parte din garderoba uzuala pe care ar cam trebui sa o ai daca esti intr-o functie de conducere sau management
Comparatiile cu Steve Jobs sau Bill Gates sau aia 2 de la google nu isi au rostul pentru ca ei nu au fost niciodata Manageri de zi cu zi . Nu s-au intalnit ei cu furnizori sau parteneri comerciali , nu au perfectat ei tranzactii , nu au facut ei dealuri care sa cuprinda mai multe tari . La google de exemplu lucrurile astea erau facute de Eric Schmidt , care , cum a zis si visurat de Pites of Silicon Valley , a devenit un “suit ” (A term referring to people dressed in well-tailored suits or tuxedos, such as businessmen, capitalists, or government agents.)
Ce-mi place cand ne dam toti cu parerea. Ce daca am vazut 1000 de euro doar in pozele de pe cocalari. Nu, noi daca o sa fim vreodata miliardari (da n-o sa fim ca pentru noi e mai importanta dragostea) tot parizer o sa mancam si tot la doua camere semidecomandat o sa stam.
Parerea mea e ca daca esti bogat si nu ai lucruri scumpe esti cretin. De ce te-ai mai chinui sa faci banii aia? Doar sa stii ca ii ai? In cazul asta esti cocalar maxim.
Daca eu as fi bogat si as vrea sa fac o afacere cu un alt nene bogat, si ala ar veni imbracat in costum de la Zara l-as lua la suturi. Pai daca el nu se respecta pe sine, ce garantie am eu ca o sa respecte afacerea noastra? Inseamna ca e multumit cu cat are si n-are nici un interes sa faca mai mult. Asa gandesc oamenii cu bani.
You have a point. De ceva timp am incetat sa mai invidiez pe cei bogati pentru ca am observat ca au si ei problemele lor, multe din ele nedorindu-mi sa le am
PS pentru @stanel: esti fraier stanel, chiar nu intelegi ce vroia sa zica Sebastian. Daca se imbraca sarac poate insemna ca e chitros si face economii inutile … doar zic … deci si in afaceri cu tine in loc sa mearga pe ceva bun … ma rog … imi bat degeaba gura
pentru prietenu care zicea 300 km/h si o mai mare siguranta in caz de accident:
in caz de accident la 60 km/h sa zicem ca ai sanse sa scapi. la 100 km/h impact frontal sau lateral e posibil sa ramai cu niste fiare prin tine . la 150 km/h e posibil daca ai 9 vieti sa ramai schilodit pe viata iar peste 150 km/h sunt sanse mici sa reuseasca cineva sa-ti gaseasca toate partile din corp sa ti le puna in cosciug.
obositu: acum m`am lamurit, multumesc. cu ocazia asta m`am invartit pe site`ul vertu si vad ca au si modele touchscreen. eu am ramas in trecut, cand am vazut poze cu primele vertu`uri care aveau ecran ca nokia 3110.
Fiecare cu frustrarile pe masura intelectului
iphone nu e cacat. vertu sunt oribile.si nu zic asta doar pt ca nu am bani de ele..dar zau de imi place cum arata…
Nu inteleg de ce toti 3 aveau Vertu si in plus mi-a placut replica de intelectual fin “De ce naiba am dat atatea zeci de mii pe Vertu-urile astea cand puteam arata ca suntem bogati si cu un telefon de cateva sute de euro?”. Roman verde si parvenit, el trebuie sa arate ca e bogat, nu este destul ca e bogat. Nu stiu cum este in cercuri exclusiviste, ma indoiesc insa ca acele contracte se discuta la nivel de patron, eu credeam ca patronul ala super bogat sta la umbra si discuta managerul general. Chiar as vrea sa vad cati tipi in Romania discuta afaceri de zeci si sute de milioane de euro, eu credeam ca astea sunt mai rare, nu peste tot.
Pentru mine e acelasi cocalarism, doar ca unul e ceva mai elevat. Un costum bine croit e destul, conteaza foarte mult numele firmei si istoricul ei, realizarile profesionale. La nivelul ala de sute de milioane nu prea sta nimeni in loc de izmene, telefon sau masina pe care o conduci, se uita la cine esti, ce ai facut si ce scrie in contract ca vei face.
Aia cu telefon de 25k euro nu erau deloc cocalari. Cre’ca.
argument statistic: intr-o conversatie intre 5 insi, care-i probabilitatea ca 3 dintre ei detina un mobil vertu?
cam asta-i reteta articolelor tale – 5% adevar, 95% inspiratie ( am fost gigel la faza asta )
bafta
citat din 30 rock : “Actually i grew up wanting for nothing but that in itself brigs it’s own series of challenges!”
Ai dreptate, contează mult modul în care te prezinți în public. Spre exemplu, dacă văd că la o întâlnire omul vine îmbrăcat total nepotrivit și își aruncă pe masă cheile unui BMW luat de la groapa de gunoi, stau să mă gândesc de două ori dacă omul ăla chiar are bani să îmi plătească munca sau îi numai gura de el. Că am pățit-o de vreo 2 ori.
Ideea era ca sunt chestii superficiale. Steve Jobs era acelasi si in costum si in blugi si cine se ia dupa haine e mare fraier.
De cateva ori pe an citesc pe acest blog scrieri ce ma fac sa gandesc, sa reflectez si sa rad – scrieri pe care le respect..si de aceea revin. Bine, revin si pentru viralul de duminica
O sa.mi permit sa.i raspund lui Ubercool, desi era ironic: de pilda, cea mai mare parte a profitului firmei YvesSaintLorent se’ datoreaza’ vanzarii de voaluri islamice…asa cum scria si sebastian bargau, dincolo de religie si cutuma, calitatea materialelor face diferenta si in lumea araba..
Cat despre comentariul lui Alex, trecem peste faptul ca e tendentios si rau intentionat, si.i raspundem cu bunatate : in esenta este vorba de respect… indiferent de statusul financiar pe care.l ai, intalnesti oameni pe care.i respecti pentru ceea ce gandesc, pentru modul in care se comporta, pentru lucrurile pe care le.au creat si facut de unii singuri – respecti ideologie, respecti idei interesante si sustinute cu argumente si asa mai departe.
Dincolo de asta, eu am citit o pilda, o pilda la care o sa ma gandesc, o sa zambesc si probabil o sa o folosesc in conversatiile pe care le port in viitor pe acest subiect
Spor si voie buna
Frumos exemplu a primit cocalarul. Nici daca primea un pumn in fata nu era mai dureros.
Ala care se lauda cu aifonul era clar – din punctul meu de vedere – un individ de cea mai joasa speta si spun asta nu pentru ca se lauda cu aparatul respectiv (inclusiv aplicatia mentionata) – asta l-ar face doar cocalar – ci pentru ca individul era o lepra, o lipitoare pe buzunarul parintilor. Eu nu pot sa respect niciodata pe un om care nu isi ia in propriile maini viata si nu isi asuma costurile existentei lui. Daca nu face asta, dupa mine, n-are decat sa moara. Daca nu produce plus valoare, e zero. Si de zero-uri nu avem nevoie in societate.

Revenind la detinatorii aia de Vertu. L-au cumparat prin munca lor? Bravo! Felicitari! Il etaleaza toata ziua? Daca da, atunci sunt cocalari. Daca l-au folosit numai pentru a da peste nas primului individ, atunci nu am de ce sa le port pica.

Nu este treaba nimanui pe ce isi da X si Y banii. Vrea sa cumpere telefon de mii de euro? Este liber sa o faca. Eu nu as da atatia bani, insa eu nu sunt el. Vrea sa isi cumpere masina scumpa? Idem. Bravo lui ca-si permite.

Problema mea cu indivizii astia incepe in momentul in care iti scot ochii cu ceea ce au si scosul ochilor nu vine din utilizarea obiectelor respective (ca la urma urmei, ai luat un telefon sa il folosesti) ci de felul in care sunt folosite. Una e sa vezi un individ care poarta cu naturalete obiectele personale, indiferent de pretul lor, si alta sa vezi un dobitoc care din fiecare miscare face o parada a modei, care umbla cu factura la vedere, sa vada tot poporul ce buzunar gros are el!
Nu ma mai leg de cacanarii cu Vertu-uri, caci au facut-o altii. Ma leg un pic de prietenul tau – inclin sa cred xca imaginar – plin de bani, care si-a facut totul muncind cinstit, etc, etc.

Daca intr-adevar era prieten cu tatal pulifriciului, cred ca era suficient sa se adreseze tatalui: “bai, noi suntem prieteni, ne stimam, dar fiu-tau cam sare peste cal si-mi strica petrecerile, asa ca in numele prieteniei noastre, fa-l sa se comporte bine, sau sa nu mai vina pe la mine, ca sa fiu pus in situatia penibila de a-l da afara in suturi de fata cu toata lumea”. Un om cu care merita sa fii prieten, indiferent de cati bani ar avea, ar intelege o astfel de rugaminte si ar actiona ca atare.

Daca erau doar parteneri de afaceri, atunci pulica de fi-su chiar nu avea ce cauta la petrecerile cu pricina.

Dar stii ce cred eu? Eu cred ca amicul tau doar discuta uneori cu tatal pulifriciului, si numai stand in genunchi in fata lui, nevorbind decat intrebat, ceea ce arunca o lumina cu totul noua si asupra caracterului si asupra legitimitatii banilor pe care i-a facut.

Totusi, fiind un prieten imaginar, nu conteaza decat la trafic…
[...] Sa zicem ca ai avea multi bani. De fapt nu multi, extraordinar de multi. Hai sa zicem 1000 de miliarde de euro. Cu alte cuvinte ti-ai permite sa cumperi orice fara sa te temi ca se vor termina sau ca a doua zi nu vei mai avea ce manca. Pe ce ai cheltui aceasta gramada de bani? Intreb asta pentru ca am avut si ceva discutii pe aceasta tema si am vazut si cateva comentarii la articolul acesta. [...]
Ce stie sa faca in plus un Vertu faţă de telefonul viselor mele? (adică o Nokie 101). Eu recunosc că nu sunt în stare să accesez jdemii de aplicaţii. Nu mă uit la tv / internet de pe telefon, că am 4 calculatoare în casă. Deci la ce bun?

Cât despre ţoale…
Ieri trecui pe Victoria. Magazine de fiţe şi super fiţe. Unul dintre ele avea nişte rochii atât de imposibile încât mă jur cu mâna pe inimă că rochiile pe care mi le-a făcut tanti Geta croitoreasa arată cu 10 clase deasupra !
Bogatii plang mult mai des decat saracii
[...] dacă vreți să vă distrați puțin pe tema asta vă recomand și articolul lui Visurat: Si bogații plâng. Posibile articole pe aceeasi [...]