Faptul ca mi-am luat motor enduro-touring nu e o intamplare. Cum spuneam si in comentarii, mi-e dor un pic de nervozitatea Fazer-ului si de faptul ca, in viteza intai, ajungeam cu el la 120km/h iar cu Tenere-ul schimb a cincea la 70km/h. Dar, din nefericire, in turul din acest an, Fazer-ul nu facea fata. Dar sa va povestesc despre ce e vorba.
(more…)
De la Capatineni am plecat dimineata la prima ora. Trebuia sa ajungem la Curtea de Arges si apoi la Ramnicu Valcea, unde ne astepta ultima stampila si ultimul pachet de nervi cu oltenii. Cand am intrat in Curtea de Arges, Robert m-a intrebat daca nu vreau sa mergem la biserica, sa-mi arate cum trag de tine calugarii/popii in parcare sa-ti izbaveasca pacatele si sa-ti vanda iertarea divina pe bani. Am ras in casca si, elegant, l-am refuzat (cu toate ca mergea o tura de distractie) pentru ca ne grabeam.
(more…)
Am plecat dis de dimineata din Hunedoara catre Alba Iulia pentru a lua stampila. Eram cat de cat odihniti, mai mult decat pana sa facem pauza de la Hunedoara. Am incercat sa dormim cat mai mult pentru ca ne asteptau niste sute de kilometri, printre care si Transfagarasanul, soseaua pe care, ca motociclist, nu trebuie sa mergi cand esti rupt de oboseala. Am ajuns devreme la Alba si am luat stampila. N-a fost simplu de luat dar nici de multa munca de lamurire n-a fost nevoie. Initial a fost clasicul “NU!”, apoi, dupa ce am aratat harta cu stampile, s-a transformat intr-un “Cum sa nu, cu placere!”. In fine.
(more…)
Datorita Denisei si maiestriei ei in ale Photoshop-ului, wallpaper-ul meu s-a modificat. Stiu ca pare narcisistic, dar dupa atata chin, consider ca sunt indreptatit sa vad ce-am facut. Plus ca ideea e faina. 
Dupa 12 ore de condus pe motociclete, am ajuns, in sfarsit, acasa. Patruzeci de zile (wow, suna a parastas cand scriu cu litere 
), 10.862 de kilometri facuti pe drumurile romanesti (fara sa calcam pe vreo autostrada), zero accidente si zero amenzi. Am vazut lucruri pe care unii poate nu le vor vedea in toata viata, am cunoscut oameni pe care nu-i vom uita niciodata si am trecut prin situatii extreme care ne-au facut sa ne regandim viata. Acest articol nu e concluzia acestui tur. Urmeaza inca doua articole (“Alba – Sibiu – Transfagarasan” si “Valcea – Transalpina”) si abia apoi vom trage o concluzie. Va pot spune acum doar ca nu e negativa. Chiar daca v-ati obisnuit cu mine ca fiind cel care comenteaza negativ atunci cand vine vorba despre… orice, concluzia va fi pozitiva. Va avea si unele aspecte negative (ca d-aia ne bucuram ca am terminat de filmat “Home Alive – partea intai”), dar va fi pozitiva.
Pana atunci insa, dupa 12 ore de condus motocicletele pe “drumuri” pe care nici haiducii n-au calcat, vom lesina elegant in/langa/sub paturile noastre (depinde de norocul fiecaruia, cum ajunge la pat). Maine (sau azi, depinde cand cititi articolul) vor aparea ultimele doua articole. Apoi va aparea concluzia. Apoi ma voi apuca de editat filmele (500Gb de filme am…). Apoi…
Dorim sa multumim tuturor celor care ne-au ajutat, celor care ne-au sustinut si celor care ne-au felicitat si va promit ca ne vom citi cat de curand posibil. Spor!
“Redescopera Romania pe doua roti” este un proiect www.visurat.ro si Petrom, sustinut de Microsoft Internet Explorer 9, Romtelecom, Autozone si Panasonic. Parteneri media: Trilulilu.ro, Top Gear si Realitatea.net.
Am montat camera pe motocicleta lui Robert pentru ultima portiune din Transfagarasan pana la Balea Lac. Tremuratul camerei e datorat calitatii asfaltului…
Pe Transfagarasan cu motocicleta
Vezi mai multe video din auto-moto
“Redescopera Romania pe doua roti” este un proiect www.visurat.ro si Petrom, sustinut de Microsoft Internet Explorer 9, Romtelecom, Autozone si Panasonic. Parteneri media: Trilulilu.ro, Top Gear si Realitatea.net.
In Oradea am ajuns la 17:30, exact cand trebuia sa ajungem. Atat ca Marius, la 17:30 ne pregatise surpriza, prin urmare noi trebuia sa ajungem mai devreme, sa ne cazam, sa ne spalam, sa ne schimbam, alea alea. Dar totul a fost bine pentru ca si tipul care trebuia sa ne intalneasca la 17:30 a intarziat. Asa ca am plecat sa ne cazam.
(more…)
Am fost avertizat de multa lume ca n-am ce vizita in Baia Mare si Satu Mare. Nu-i mare lucru, ceva biserici, bla bla bla. Ei bine, cei care m-au avertizat s-au inselat amarnic. Am avut ce vizita si in Baia Mare si in Satu Mare, datorita oamenilor care si-au facut temele si care au dorit din tot sufletul ca excursia noastra sa fie superba.
(more…)
Teoretic, acea “Undisclosed Location” in care s-ar fi petrecut ziua mea ar fi trebuit sa fie Baile Felix. Vroiam sa stam in apa termala si sa ne relaxam pentru ca, sincer sa fiu, limita puterilor ne-am depasit-o de mult. Nu stiu daca functionam pe backup acum, dar e sigur ca stoarcem si ultima picatura de energie pe care o avem pentru a termina turul.
(more…)
Din Bistrita am plecat, destul de tarziu, catre Cluj. Am ajuns acolo fara probleme, doar cu un pic de nervi pentru ca Bistrita – CLuj e un drum plin de sate. Am mai intalnit noi sate pe zeci de kilometri, dar macar din alea nu ieseai. Din astea iesi, accelerezi 200 de metri si vezi ca intri intr-un nou sat. Am ajuns la Cluj rupti in doua de oboseala.
(more…)
Dupa calculele mele, azi incepe ultima saptamana din “Redescopera Romania pe doua roti“. In cursul zilei de azi voi scrie despre episodul Cluj (de bine, normal). Progamul in continuare, cel putin teoretic, este urmatorul:
(more…)
Am ajuns in Bistrita in jurul orei 5-6 dupa-amiaza. La intrare ne astepta Paul. Ne-a condus la pensiunea unde urma sa ne cazam si a asteptat sa ne instalam, sa facem un dus, sa ne schimbam si sa ne pregatim sa vizitam Bistrita.
(more…)
De la Brasov n-am plecat doar cu trei poze, si alea facute la terasele care umplu pietonalul. Dimineata, dupa ce ne-am decazat de la 9 Suites, am plecat sa vizitam doua obiective anume din Brasov: Prima scoala romaneasca si Strada Sforii.
(more…)
In Harghita, asa cum am spus aseara, am ajuns prin Gheorghieni pe un drum exceptional. Este, si nu cred ca ma insel, cel mai bun drum din tara. Chiar daca este proaspat, este cel mai bun drum. Am mai vazut drumuri proaspat asfaltate care, in loc de gropi sau petice, aveau niste valuri de ziceai ca mergi pe cal. Gheorghieni – Miercurea Ciuc – Sfantu Gheorghe este un drum aproape perfect.
(more…)
Recent Comments